N-aţi auzit de noi?

Cristian Bodnarescu

Cristian – Raducu

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Dumneavoastră n-aţi auzit nimic

A venit şi sfârşitul verii… Încă tineri, imboldul unei călătorii cu peripeţii ne atrage instinctiv.

Şi ne-am găsit… eu cu Radu, plecând împreună la mare să începem aventura de sezon. “Trenul fără Naş” de la Iris dat la maxim trădează vremurile copilăriei; sesizăm că acel tren care arăta ca vai de steaua lui s-a transformat în maşină străină ce ne transportă. Parcă mai ieri ne aruncam în câte un marfar şi ne făceam somnul de frumuseţe peste grânele transportate spre Mangalia. Ori, dacă pierdeam clasa I la marfar, luam şi clasa a doua (cu naş). Cu o sticlă de tărie la bord, ajungeam şi noi tari. Concret, atunci când trenul (cu naş) ne scotea-n faţă persoana cu pricina, promiteam să coborâm la prima staţie; după care urcam prin partea cealaltă a vagonului (şi tot aşa, ca în zona crepuscularo-feroviară).

» Read more

9,384 total views, no views today

Please follow and like us:
0